Română
Surah Al-Haaqqah ( The Inevitable ) - Aya count 52
الْحَاقَّةُ
( 1 ) 
Cea care înconjoară!
مَا الْحَاقَّةُ
( 2 ) 
Ce este cea care înconjoară?
وَمَا أَدْرَاكَ مَا الْحَاقَّةُ
( 3 ) 
Cum vei şti tu oare ce este cea care înconjoară?
كَذَّبَتْ ثَمُودُ وَعَادٌ بِالْقَارِعَةِ
( 4 ) 
Tamudiţii şi adiţii au socotit-o pe cea care bate minciună!
فَأَمَّا ثَمُودُ فَأُهْلِكُوا بِالطَّاغِيَةِ
( 5 ) 
Tamudiţii pieriră în tunete şi fulgere.
وَأَمَّا عَادٌ فَأُهْلِكُوا بِرِيحٍ صَرْصَرٍ عَاتِيَةٍ
( 6 ) 
Adiţii pieriră în vântul şuierător, năpraznic,
سَخَّرَهَا عَلَيْهِمْ سَبْعَ لَيَالٍ وَثَمَانِيَةَ أَيَّامٍ حُسُومًا فَتَرَى الْقَوْمَ فِيهَا صَرْعَىٰ كَأَنَّهُمْ أَعْجَازُ نَخْلٍ خَاوِيَةٍ
( 7 ) 
pe care l-am dezlănţuit asupra lor şapte nopţi şi opt zile de prăpăd. Să fi văzut poporul acela trântit ca nişte găunoase buturugi de curmal!
فَهَلْ تَرَىٰ لَهُم مِّن بَاقِيَةٍ
( 8 ) 
Vezi, cumva, c-ar fi rămas ceva după ei?
وَجَاءَ فِرْعَوْنُ وَمَن قَبْلَهُ وَالْمُؤْتَفِكَاتُ بِالْخَاطِئَةِ
( 9 ) 
Faraon şi cei care au trăit înaintea lui, precum şi cetăţile cele de-a-ndoaselea, au adus păcatul.
فَعَصَوْا رَسُولَ رَبِّهِمْ فَأَخَذَهُمْ أَخْذَةً رَّابِيَةً
( 10 ) 
Ei nu au dat ascultare trimisului Domnului lor şi Dumnezeu i-a luat fără zăbavă.
إِنَّا لَمَّا طَغَى الْمَاءُ حَمَلْنَاكُمْ فِي الْجَارِيَةِ
( 11 ) 
Când apele s-au revărsat, v-am luat în arcă,
لِنَجْعَلَهَا لَكُمْ تَذْكِرَةً وَتَعِيَهَا أُذُنٌ وَاعِيَةٌ
( 12 ) 
ca să vă facem vouă din aceasta o amintire pe care urechea păstrătoare să o păstreze.
فَإِذَا نُفِخَ فِي الصُّورِ نَفْخَةٌ وَاحِدَةٌ
( 13 ) 
Când se va suna din trâmbiţă o dată,
وَحُمِلَتِ الْأَرْضُ وَالْجِبَالُ فَدُكَّتَا دَكَّةً وَاحِدَةً
( 14 ) 
când pământul şi munţii vor fi căraţi şi fărâmiţaţi deodată,
فَيَوْمَئِذٍ وَقَعَتِ الْوَاقِعَةُ
( 15 ) 
cea care cade neapărat în Ziua aceea va cădea,
وَانشَقَّتِ السَّمَاءُ فَهِيَ يَوْمَئِذٍ وَاهِيَةٌ
( 16 ) 
iar cerul se va crăpa şi se va despica în Ziua aceea.
وَالْمَلَكُ عَلَىٰ أَرْجَائِهَا ۚ وَيَحْمِلُ عَرْشَ رَبِّكَ فَوْقَهُمْ يَوْمَئِذٍ ثَمَانِيَةٌ
( 17 ) 
Îngerii se vor ţine de marginile lui, iar opt dintre ei vor purta Tronul Domnului în Ziua aceea.
يَوْمَئِذٍ تُعْرَضُونَ لَا تَخْفَىٰ مِنكُمْ خَافِيَةٌ
( 18 ) 
În Ziua aceea veţi fi întorşi pe toate părţile şi nici o taină de-a voastră nu va rămâne ascunsă.
فَأَمَّا مَنْ أُوتِيَ كِتَابَهُ بِيَمِينِهِ فَيَقُولُ هَاؤُمُ اقْرَءُوا كِتَابِيَهْ
( 19 ) 
Celui ce i se va da cartea sa în mâna dreaptă va spune: “Iată, citiţi cartea mea!
إِنِّي ظَنَنتُ أَنِّي مُلَاقٍ حِسَابِيَهْ
( 20 ) 
Îmi închipui că îmi voi găsi socoteala!”
فَهُوَ فِي عِيشَةٍ رَّاضِيَةٍ
( 21 ) 
El va avea un trai plăcut
فِي جَنَّةٍ عَالِيَةٍ
( 22 ) 
într-o Grădină prea-înaltă,
قُطُوفُهَا دَانِيَةٌ
( 23 ) 
cu roade de cules la îndemână.
كُلُوا وَاشْرَبُوا هَنِيئًا بِمَا أَسْلَفْتُمْ فِي الْأَيَّامِ الْخَالِيَةِ
( 24 ) 
“Mâncaţi şi beţi în pace ca răsplată a ceea ce aţi săvârşit în zilele duse.”
وَأَمَّا مَنْ أُوتِيَ كِتَابَهُ بِشِمَالِهِ فَيَقُولُ يَا لَيْتَنِي لَمْ أُوتَ كِتَابِيَهْ
( 25 ) 
Celui ce i se va da cartea sa în mâna stângă va spune: “Vai mie! Ce bine ar fi fost de nu mi s-ar fi dat cartea
وَلَمْ أَدْرِ مَا حِسَابِيَهْ
( 26 ) 
şi nu mi-aş fi ştiut socoteala!
يَا لَيْتَهَا كَانَتِ الْقَاضِيَةَ
( 27 ) 
Vai! Ce bine era de-ar fi fost săvârşitoare (moartea)!
مَا أَغْنَىٰ عَنِّي مَالِيَهْ ۜ
( 28 ) 
Averea la nimic nu mi-a slujit
هَلَكَ عَنِّي سُلْطَانِيَهْ
( 29 ) 
şi puterea mi-a pierit!”
خُذُوهُ فَغُلُّوهُ
( 30 ) 
“Luaţi-l şi înjugaţi-l!
ثُمَّ الْجَحِيمَ صَلُّوهُ
( 31 ) 
Aruncaţi-l în Iad!
ثُمَّ فِي سِلْسِلَةٍ ذَرْعُهَا سَبْعُونَ ذِرَاعًا فَاسْلُكُوهُ
( 32 ) 
Legaţi-l apoi cu un lanţ de şaptezeci de coţi.”
إِنَّهُ كَانَ لَا يُؤْمِنُ بِاللَّهِ الْعَظِيمِ
( 33 ) 
El nu credea în Dumnezeu cel Mare
وَلَا يَحُضُّ عَلَىٰ طَعَامِ الْمِسْكِينِ
( 34 ) 
şi nu îndemna pe nimeni să ospăteze sărmanul.
فَلَيْسَ لَهُ الْيَوْمَ هَاهُنَا حَمِيمٌ
( 35 ) 
Astăzi, nu mai are nici un prieten apropiat,
وَلَا طَعَامٌ إِلَّا مِنْ غِسْلِينٍ
( 36 ) 
nici mâncare afară de ghislin
لَّا يَأْكُلُهُ إِلَّا الْخَاطِئُونَ
( 37 ) 
pe care o mănâncă numai păcătoşii.
فَلَا أُقْسِمُ بِمَا تُبْصِرُونَ
( 38 ) 
Ba nu! Jur pe ceea ce vedeţi
وَمَا لَا تُبْصِرُونَ
( 39 ) 
şi pe ceea ce nu vedeţi!
إِنَّهُ لَقَوْلُ رَسُولٍ كَرِيمٍ
( 40 ) 
Acestea sunt spusele unui trimis cinstit,
وَمَا هُوَ بِقَوْلِ شَاعِرٍ ۚ قَلِيلًا مَّا تُؤْمِنُونَ
( 41 ) 
şi nu sunt spusele unui poet — atât de puţin credeţi!
وَلَا بِقَوْلِ كَاهِنٍ ۚ قَلِيلًا مَّا تَذَكَّرُونَ
( 42 ) 
şi nici ale unui prezicător — atât de puţin cugetaţi!
تَنزِيلٌ مِّن رَّبِّ الْعَالَمِينَ
( 43 ) 
Ci este o Pogorâre de la Domnul lumilor!
وَلَوْ تَقَوَّلَ عَلَيْنَا بَعْضَ الْأَقَاوِيلِ
( 44 ) 
Dacă acesta ar fi făcut născociri asupra Noastră,
لَأَخَذْنَا مِنْهُ بِالْيَمِينِ
( 45 ) 
l-am fi apucat cu mâna dreaptă,
ثُمَّ لَقَطَعْنَا مِنْهُ الْوَتِينَ
( 46 ) 
apoi i-am fi tăiat vena gâtului
فَمَا مِنكُم مِّنْ أَحَدٍ عَنْهُ حَاجِزِينَ
( 47 ) 
şi nici unul dintre voi nu ne-ar fi putut sta în cale!
وَإِنَّهُ لَتَذْكِرَةٌ لِّلْمُتَّقِينَ
( 48 ) 
Aceasta este drept amintire celor temători,
وَإِنَّا لَنَعْلَمُ أَنَّ مِنكُم مُّكَذِّبِينَ
( 49 ) 
însă Noi ştim că unii dintre voi o socotesc minciună!
وَإِنَّهُ لَحَسْرَةٌ عَلَى الْكَافِرِينَ
( 50 ) 
Ea este tânguire celor tăgăduitori!
وَإِنَّهُ لَحَقُّ الْيَقِينِ
( 51 ) 
Acesta este Adevărul cel adevărat!
فَسَبِّحْ بِاسْمِ رَبِّكَ الْعَظِيمِ
( 52 ) 
Preamăreşte Numele Domnului tău cel Mare!